Drumul catre suflet

Sursa fotografie: Pixabay Limita mea esti tu. Desi nu te vad, simt ca existi, ascuns printre ultimele pietre ale existentei mele. Pare absurda aceasta comparatie, insa mintea refuza sa conceapa o alta descriere a acestui sfarsit ce imi ameninta existenta cu un nou inceput... Si nici macar nu ne-am intalnit. Dar lucrul acesta nici nu are importanta, in platonicitatea acestei  trairi pe care noi refuzam sa o numim iubire, de teama e a nu ne dezintegra in particulele atat de rigide ale banalului. Zilele trec una dupa alta, inghitite incet, dar ireversibil de negura neprietenoasa a neputintei. Si doar tu esti cel care le leaga, facandu-le sa capete un sens. Iar gandurile  noastre incearca in zadar sa se contopeasca. Atat de trista e povestea noastra, incat si cerul refuza sa se mai insenineze, devenind confidentul nostru. Reciprocitate. Iata un cuvant pe care il adoram, fiindca semnificatia sa ne tine inca uniti intr-o lume imaginara unde  tu si eu ne tinem de mana ...

Sursa fotografie: Pixabay Iti mai aduci aminte de prima privire? Atat de discreta, ca mireasma fina a unei ploi de primavara. Si totusi atat de  patrunzatoare, incat fiorul ei inca mai imi tresalta inima intr-un ritm pe care credeam ca l-am ingropat in negura timpului... Cat de mult sa ne fi indepartat de acea clipa? Poate cu o luna, poate cu un an... Sau poate nu cu suficient timp pentru ca destinele noastre sa multumeasca smerit, revelandu-si reciproc o istorie comuna... Ceea ce altii ar fi considerat firesc, noi am simtit impovorator... De prea multa frustrare inmagazinata ca un venin in doua suflete predestinate sa-si inabuse durerea cu o masca a indiferentei... Nu demult, credeam ca a sosit momentul maturitatii noastre, caci simteam in timiditatea ta sinceritatea unui angajament. Am intuit in tremurul vocii tale ceva nou, care te impulsiona sa-ti depasesti propriile bariere ale unei inhibitii pe care nu o meritai... Si am asteptat, intrebandu-te in gand daca esti h...

Viata este un lung sir de imagini. Un album de fotografii in culori sterse de intamplarile dureroase  sau in nuante vesele asemenea  batailor timide  ale inimii noastre care tanjeste neincetat dupa  iubire.  Uneori uitam sa intoarcem  paginile acestei minunate carti ale istoriei existentei noastre. Nu reusim sa realizam aceasta simpla promisiune cu natura firii noastre. Si atunci ne intrebam daca nu cumva am consimtit in mod voit la uitarea noastra de sine... Azi am realizat cat de importante sunt   trairile mele pentru acest album. O parte din ele le-am imortalizat in imagini, insa esenta acestora o port in suflet. Iar aceasta revelatie am avut-o exact cand am pierdut un numar considerabil de fotografii ale unor momente unice in viata mea. Amintirile mele sunt si ale tale. Si chiar daca ne-ar fi fost mai usor sa revedem povestea noastra rasfoind un album, simpla rezonare a gandurilor ne va readuce in lumea noastra. Un univers pe care noi l-...