Treceți la conținutul principal

Postări

Omul social si omul spiritual

Omul este singura fiinta a carei putere de alegere poate modela Universul. Uneori, decide sa se complaca in starea de a fi, suficienta pentru a nu ii leza siguranta. Il zaresti indestulandu-se cu iluziile unei vieti frumoase pentru ca mai apoi sa te determine sa il imbratisezi pentru a-i alina dezamagirea. Te intrebi atunci daca gestul tau de compasiune este just si daca valoarea sa va fi pe deplin inteleasa. Fara sa vrei, te transformi intr-un judecator al unei fiinte care nu este cu nimic mai prejos decat tine. Nu exista oameni rai sau buni, inferiori sau superiori,  ci doar oameni sociali sau spirituali. Niciuna din cele doua abordari nu este gresita, fiecare dintre acestea avand un rol definitoriu in evolutia umana in ansamblul sau.  Privindu-i de aproape, nu vei distinge diferente. Interactionand cu acestia, vei constientiza profunzimea gandurilor si modul lor diferit de a iubi. Amandoi insa, sunt oameni ale caror inimi au fost reglate sa bata in ritmul acelorasi tain...

Puterea cuvintelor

Sursa fotografie: Pixabay Viata iti ofera prilejul de a fi tu insuti prin mesajele pe care le rostesti. Cuvintele nu sunt decat niste chei ale unor porti care pot fi deschise oricand, pentru ca miracolele sa isi faca aparitia. Depinde doar de tine daca vei prefera sa iti ascunzi in continuare trairile sau daca iti vei descatusa intregul potential. Alege sa spui da. Cand negi blochezi intreaga energie a intentiei celuilalt. Este ca si cum ai trimite catre persoana de langa tine sageti ascutite ale indiferentei fata de sentimentele acestuia. Inchipuie-ti pentru o clipa ca esti tu cel care esti refuzat. Simti norul apasator al deziluziei? Exprima-te asadar prin afirmatii si oamenii te vor rasplati cu caldura zambetului lor. Repeta in gand: "Da, pentru o noua lume, insetata de pozitivitatea fiintei mele." Evita sa faci angajamente in viitor. Momentul prezent este cel mai important fiindca in acesta se afla puterea bruta a cuvintelor tale. Cu cat te indepartezi mai mult d...

Omul potrivit tie

Omul potrivit tie nu are un nume. Atunci cand il chemi ai impresia ca ai vrea sa te reintregesti, chemandu-ti extensia fiintei tale. Energia ce va leaga este atat de puternica, incat corzile sale transparente dar rezistente, creaza in mediul nevazut al sentimentelor o unica fiinta: a voastra. Omul potrivit tie este asemenea unei piese puzzle lipsa. Cand o potrivesti realizezi cat de complet ai devenit in desavarsirea ta. Apoi iti admiri lucrarea, multumind Celui care te-a ghidat in alegeri pentru viata frumoasa pe care ti-a daruit-o, atunci cand te asteptai mai putin. Omul potrivit tie nu are chip, nu are contur. La un moment dat trarile voastre sunt atat de puternice, incat aveti senzatia unei cufundari reciproce in infinitul iubirii create de inimile voastre. Se naste atunci o lume mai frumoasa si mai speciala, unde ego-ul se stinge, cufundat in anonimatul sau. Omul potrivit este oglinda ta fidela. In el te regasesti si iti doresti sa nu mai pleci. Cu acesta constati ca viata t...

Ingerii de pe Pamant

Este aproape imposibil sa iti inchipui ca ingerii ar exista pe Pamant. Si totusi acestia convietuiesc cu noi, chiar daca  nu ii vedem sau refuzam sa le observam aripile. Ei sunt aici pentru a ne da speranta de a  privi cu demnitate incercarile prin care trecem. Sunt adevarate modele de viata, vindecatori de trupuri si suflete sau pur si simplu oameni, a caror misiune se afla in slujba umanitatii. Dincolo de privirea calda si umeda a unui inger, ceea ce te surprinde la acesta este infinita bunatate. Te simti ca un copil in prezenta sa, aerul sau protector si deloc superior dandu-ti acea siguranta ca detii in tine toate resursele pentru a-ti continua drumul. Iti spui atunci ca ai intalnit un mentor, un  parinte de suflet sau un antrenor al vietii tale, acea persoana care reuseste in final sa te urneasca, fara a-ti leza increderea in propriile forte, incurajandu-te discret, sa te apreciezi pentru ceea ce esti. Indiferent ce actiuni ai intreprinde, ingerul te iarta si te ...

Jocul depresiei

Ai uitat cine ai fost. Tocmai de aceea, disperat de aceasta neputinta, te arunci in bratele primului venit care se autointituleaza salvatorul tau. Sirul unor astfel de situatii continua pana ce camera stramta a mintii tale se populeaza cu personaje diverse. Treptat, constati ca nu aceasta a fost vointa ta, declarandu-i pe toti iresponsabili in a-ti asigura fericirea si niste incomode obligatii. Apoi te declari un adevarat erou, singurul care a fost capabil sa iti asigure confortul existential. Si aceasta iluzie iti este din nou suficienta pentru construirea unui zid inalt intre acea camera a locatarilor selectati de mintea ta halucinanta si cei care cu durere, disperare si resemnare, inca mai bat cu mainile insangerate, pentru ca tu sa le deschizi macar pentru o clipa. Bietii ingeri ai sufletului tau impietrit... Ei nu intelegeau ca desi erai inert asemeni unui muribund lipsit de aparare, mintea ta tesea jocurile cele mai perfide ale atragerii lor in cursa fara scapare a dependente...

Cautandu-l pe Dumnezeu

Dumnezeu este un nor pe cer. Il vei vedea numai atunci cand simti cum atingerea Lui in suflet iti daruieste caldura unui simplu zambet. Vei intelege cata divinitate se ascunde in sclipirea privirii tale. Dumnezeu este un batran calugar care se plimba in curtea unei biserici, ingandurat si totusi multumit de lucrarea sa. In jurul Sau, iarba creste nestingherita ascunzand in desimea sa taina intregii lumii iar copacii grosi inca mai poarta in seva lor tainele bataliilor vietii. Dumnezeu este Acel simplu om care iti multumeste fiindca i-ai fost sprijin. Fara ca tu sa-ti dai seama, ai primit lectia smereniei, chiar in clipa cand ai acceptat sa daruiesti o parte din tine. Dumnezeu este Universul, iar stelele sunt portalurile Sale prin care poate ajunge la noi, oamenii. Priveste micutele puncte arzatoare din intunericul noptii si nu inceta sa speri ca vei capta frecventa mesajului care iti va destainui taina vietii. Dumenzeu este iubirea, Acel sentiment care ne incalzeste inima, amin...

Schimbarea vine din interior

In viata te trezesti uneori depasit de situatii, constatand cat de invechit ai ajuns fiindca ai refuzat in mod deliberat sa te adaptezi la cerintele propriului suflet. Si atunci incepe adevarsata tragedie, mult mai profunda decat depresia. In tine se da o ultima lupta, cea a propriei regasiri, intr-o lume pe care  din lasitate o catalogai potrivnica, doar pentru ca aceasta ratase misiunea de a te salva. Tarziu, cand ranile nu mai suporta durerea loviturilor angoase pe care ai refuzat sa le extirpi, constientizezi ca echilibrul  tau nu depindea de ajutorul celorlalti, ci de propria persoana, relizand cu tristetea unui copil neascultator,  ca schimbarea venea din interiorul fiintei tale. Si tocmai cand te pregateai sa dezertezi de pe scena frumoasa a vietii, incepe autentica batalie, cea cu un suflet razvratit ce pana in acel moment credea ca este puternic fiindca refuza introspectia, in favoarea unui bagaj mai putin impovorator cum ar fi placerea exterioara de a fi o f...

Ratacirea unui om mai presus de oameni

Nu te mai recunosc, desi esti aceeasi persoana cu gesturi neschimbate. Ai in continuare acelasi drum, aceeasi rutina si totusi nu esti tu. Ceva din frumusetea aceea care m-a atras la tine a disparut in gaura nesemnificativului vietii. Ma doare aceasta neasteptata metamorfoza a ta, fiindca stiu ca in ireversibilitatea ei, constiinta ta nu se va putea salva in intregime. De ce te ambitionezi in continuare sa-ti demonstrezi valoarea? Tu spui ca nu ai niciun crez, ci doar un ideal. Ba mai mult, afirmi ca poti sa predai la scoala vietii lectii de destin. Insa amani cu o incapatanare feroce sa te uiti in oglinda sinceritatii si sa te privesti in adancul sufletului tau, a carei valenta ai ciopartit-o iresponsabil atribuindui-i denumiri care mai de care mai fanteziste... Ai uitat un lucru esential pentru care ai fost investit sa-ti misti umbra pe acest Pamant. Trebuia doar sa fii si era de ajuns pentru ca ziua sa capete un sens. Insa tu ai vrut mai mult, ti-ai propus sa schimbi legile Univ...

Sfaturi pentru copilul meu

Sursa fotografie: Pixabay Fii tu,  chiar si atunci cand izvorul sufletului tau a fost secat de caldura trupului istovit de greutatile vietii. Adu-ti aminte de venirea ta, de toate acele clipe pentru care ai multumit Cerului pentru intruparea primita. Nu te lasa orbit de gloria realizarilor. Ea trece la fel de repede cum a aparut, lasand in urma doar frustrarea. Nu iti transforma viata intr-o lupta, ci lasa-ti adevararele abilitati si talente sa iti ghideze pasii. Nu exista o provocare mai nobila decat propria ta devenire. Evita situatiile care te transforma intr-un judecator de destine. Esti aici doar pentru a-ti lasa karma sa se stinga treptat in focul pasiunii tale pentru fapte bune. Ia aminte ca nu exista suflete mai evoluate decat celelalte, ci doar minti ratacite,  insa dornice sa isi cunoasca adevarata misiune. Nu te impotrivi legilor nescrise ale destinului si nu incerca sa le dai un sens apeland la logica ratiunii. Nu trebuie sa te indoiesti de Ceea ce Dumnez...

Geneza regasirii

Credeai ca vei putea sa iti cladesti zambetul prosperitatii pe mizeria tristetii omenirii. Visai in secret sa cuceresti noi teritorii ale faimei. Chiar si mersul ti se se schimbase: nu mai era legat de pamant, picioarele tale dezradacinandu-se treptat de energia acestuia. Devenisei o marioneta a propriilor tale idealuri de succes. Erai propria ta opera si mandria acestei realizari ti se citea din ce in ce mai des pe masca chipului tau. In infumurarea mintii nevrozate de atatea tentatii, credeai ca poti sa intimidezi frumusetea naturii cu superficialele tale idei materialiste. Uitasei de osteneala necesara pentru a cladi o lume perfecta sufletului tau de odinioara si aveai impresia ca ai fi putut stapani lumea numai prin simpla miturire a sentimentelor acesteia. Acum euforia succesului tau a palit, doar prin simpla varsare a unei lacrimi. Auzeam ruga ta fierbinte de a te compatimi si de aceasta data, de a-ti alina suferinta interioara. Am refuzat, lasandu-ti obrazul subtiat de atate...

Spune nu fara sa negi

Nu te razvrati, dar nici nu te amagi, acceptandu-te asa cum esti. Indiferent ce atitudine ai lua, vei pierde timp si energie. Inchipuie-ti ca esti doar o alta persoana care isi doreste sa faca lucrurile mai bine. Uita dorintele, fara sa le negi. Inlocuieste acea fotografie a idealului tau de viata cu una mai aproape de sufletul tau. Arata fara sa demonstrezi ca poti fi tu acea persoana de care iti aduci aminte treptat, inchipuindu-ti ca nu ti-ai dori sa pierzi sansa la perfectiunea eternitatii. Nu iti analiza actiunile, ci incearca sa intelegi consecintele acestora, fara a le mai ignora lectiile. Vor fi persoane care te vor asalta cu propriile sfaturi de viata. Asculta-le, fara sa le certifici teoriile. Priveste-le, fara sa le dai voie sa se ancoreze in sufletul tau. Singurul maestru care iti poate calibra existenta pana la acea finete specifica intelepciunii astrelor, esti chiar tu. Nu te indeparta de realitatea vietii tale. Esti aici si acum pentru a-ti completa cunostiintele des...

Adevaratele culori nu se vad

In lumea mea culorile nu exista pentru ca adevaratele culori nu se vad. Insa daca mi-ai cere sa definesc multitudinea de nuante care ma inconjoara, ai fi surprins sa constati ca in cele din urma, voi rosti numele acestora dar nu voi simti nimic. Cuvintele mele vor fi la fel de sterse ca si mesajul acestora. As dori insa, sa iti arat cat de incantator este universul meu de culori. Cerul coboara pana in strafundul inimii mele. Acolo, o bucatica din ceea ce eram candva inca mai tanjeste dupa infinitul stelar al unor alte galaxii. Privesc acea mare albastra care se ambitioneaza sa se joace cu legea lumeasca a gravitatiei, creindu-mi puternicul sentiment de acceptare si nu de inghitire. Pastrez aceasta senzatie de imensa iubire, pentru a ma insoti aievea pe drumul meu, uneori intesat de obstacole. Si astfel ochii mei vrajiti candva de acest albastru divin se inchina cu smerenie, chiar si atunci cand nu il vad, jurand credinta eterna stramosilor care le-au conturat privirea. Zgomotul ier...

Cerul poate fi atins

Cred ca m-am nascut din praf de stele. Tocmai de aceea fiinta mea este atat de dornica de comuniunea cu cerul. Si chiar daca acum viata mea are ca orizont de desfasurare Pamantul, eu tot ma simt de parca as fi un astru a carei lumina incalzeste omenirea.  Multi imi imi vor descuraja pornirea launtrica, in speranta ca vibratia mea plina de iubire va disparea lasand loc doar unor sentimente si senzatii. Tu m-ai vazut plangand, intelegandu-mi durerea. Imi doream sa-i strig la toti acesti copii, nefericiti de propriile ganduri. Doream doar sa le arat ca Cerul poate fi atins. Priveste si vei vedea acele persoane care incearca sa tina pasul cu realitatea. Daca vei fi sincer, vei recunoaste ca te afli printre cei care gasindu-si ca scuza lupta cu viata, se abandoneaza propriilor frustrari, incercand sa intelega apoi de ce sunt tristi. Iubesc miscarea viului si poate de aceea am capatat si darul de a-i surprinde transformarea in acele unde de energie care imi strabat trupul, de cate ...

Ce este viata?

Sursa fotografie: Pixabay Viata este un fir subtire de lumina pe care noi nu il vedem de atunci cand ne agatam de orice amintire a ceea ce am fost. Ne-a insotit mereu actiunile, insa noi nu i-am dat atentie acestui tacut partener. Am crezut ca este umbra noastra, asa ca nu ne-a fost teama ca o pierdem. Ne-am inselat, fiindca in loc sa surprindem farama divina ce ne-ar fi dat un sens existentei, am sfarsit prin a ne lamenta de posibilitatea de a ne pierde in anonimatul rece. Viata este o scara cu tot atatea trepte cate pasii anilor nostri le pot urca, fara a amorti de nemiscare. Depinde doar de noi daca vom alege sa urcam pentru a ne intalni cu destinul sau daca vom accepta sa coboram in temnita propriilor temeri. Unii se vor multumi doar sa isi masoare numarul pasilor si sa considere nesemnificativa directia acestora. Acestora nu le pasa de sensul evolutiei lor, ci doar de distanta pe care trebuie sa o parcurga pentru atingerea scopului. Viata este apa care se strecoara incet,...

Calatoria

Viata  si oamenii din jurul ei te indeamna sa calatoresti. Uneori, doar din dorinta de a surprinde in memorie locuri frumoase, care sa te incante in momente de reverie. Alteori, fiindca iti doresti sa bifezi in palmaresul realizarilor acele destinatii pe care tu nu ai putea sa le ratezi, de teama sa nu fii eliminat din cercul subiectelor de discutie. Prea de putine ori sau poate niciodata un om nu isi incepe calatoria vietii sale chiar din interiorul sau, doar pentru a se descoperi in acea lumina pe care Creatorul i-a pus-o la dispozitie pentru a se desavarsi. Poate si pentru ca aceasta nu iti incanta privirea cu peisaje frumoase, palpabile si aducatoare de satisfactii lumesti. Cum ai putea sa compari o vizita intr-un parc de distractii cu o incursiune in lacasul sufletului tau, acolo unde lacrimile isi scriu propriile cuvinte, doar pentru a-ti lasa apoi zambetul sa straluceasca nestingherit in lumina soarelui? Si astfel oamenii pierd frumusetea indescriptibila a sufletului lor...

Incercarile vietii

Viata este doar o calatorie. Unii ii spun destinatie, de teama de necunoscut, infricosati de ceea ce ar putea sa le rezerve viitorul, sub masca sa aparent pasnica. Probabil ca am fost o privilegiata a sortii, fiindca eu stiu ca aceasta calatorie este un drum, cu tot atatea destinatii cate sufletul imi va arata, doar pentru a ma determina sa inteleg adevaratul scop al mersului meu. Si iata-ma acum, oprindu-ma din sirul de sarcini intermediare ale devenirii mele si intrebandu-ma intr-un mod sincer si copilaresc, de ce mai continui sa inaintez pe o carare ce uneori pare ca serpuieste interminabil, facand si mai misterioase meandrele existentei mele. Sunt doar eu cu mine. Profit de faptul ca sufletul meu este atat de fascinat de verdele copacilor, incat m-a abandonat parinteste la groapa de nisip unde omenirea trebuie mai intai sa invete sa se joace. Cu o privire lacoma incerc sa ma  cuprind, atat cat sa imi pot crea o imagine a ceea ce voi fi. Observ o persoana ale carei realizari...

Etapele vietii

Cand te-ai nascut, erai incantat de tot universul redescoperit. Simteai cum umbrele iti gadila pleoapele inca nedezlipite in intregime, dornice sa mai zaboveasca in spatiul ce le-a definit. Te minunai de muzica fiecarui sunet si nu iti era greu sa observi magia clipelor. Timpul se scurgea suav, creand noi si diferite senzatii. Cand ai inceput sa mergi, erai dornic sa strabati toata harta creata de o privire lacoma de necunoscut. Aproape ca nici nu te mai interesa daca mersul tau avea vreo directie sau daca picioarele iti urmau constincioase gandurile in formare. Mainile tale erau mereu ghidate de cea care isi dorise sa te vada in lumea ei. Intelegi acum, de ce atunci  nu iti doreai nicio garantie, fiindca nici nu stiai ce inseamna incertitudinile vietii. Cand ai descoperit scoala, ai invatat lucruri pe care le-ai folosit apoi ca sa poti sa inaintezi prin noianul de informatii pe care omenirea le-a generat doar pentru a avea iluzia ca s-ar pricepe sa le gestioneze. Ti-ai insusit...

Schimbarea

Ai intalnit oameni care  au dorit sa te schimbe. Si din acel moment universul pe care tu il considerai perfect s-a clatinat treptat, nimicindu-ti increderea. Ai incercat sa rezisti acestei lupte interioare insa intr-un tarziu, poate si rapus de slabiciune, ai acceptat sa te abandonezi conditiilor impuse de ceilalti. Timpul a trecut si tu te-ai schimbat. Nu pentru ca aceasta a fost vointa glasului tau interior. Nu pentru ca dintr-o discutie sincera cu tine insuti a rezultat ca e momentul sa te transformi in acea fiinta minunata, de care toti mai apoi sa fie surprinsi. Ai facut-o doar pentru ca in sinea ta credeai ca vei fi iubit doar daca te vei asemana cu ei. Apoi ai constientizat ca nu este suficienta aprecierea altora, cat timp cat nu esti capabil sa daruiesti. Si pentru prima data ai constientizat falsitatea jocului in care te complaceai cu atata lejeritate. Iti dadeai seama in sfarsit, cat de pustiit iti era sufletul si cat de haituit devenise trupul de atatea drumuri ce re...

Deseneaza

Sursa fotografie: Pixabay Vezi oamenii din jurul tau? Sunt asa de multi, incat cu siguranta nici nu i-ai observat. Acum incearca sa alungi tristetea de pe chipurile lor sau frica din priviri. Inchipuie-ti ca poti, cu o simpla miscare a pensulei sufletului tau sa schimbi decorul sumbru al micilor puncte miscatoare. Aliatii tai sunt gandurile bune, privirea plina de caldura si o inima deschisa catre daruire. Vei simti cum ceea ce tu proiectezi prin desenul tau imaginar capata nuante concrete si atat de reale incat energia creata de tine va transforma. Vezi chipul tau? Ce ai dori sa schimbi la acesta? Poate Iti este greu sa te privesti in oglinda, insa incearca acest exercitiu pentru a te descoperi, pornind de la ceea ce tu esti in forma ta fizica. Sa starui mult si sa-ti observi ticurile, grimasele si ridurile. Incearca sa sa le iubesti pe fiecare in parte atribuindu-le un rol in planul existentei tale. Nu iti ascunde lacrimile, fiindca ele la final iti vor lumina privirea intr-un ...

Iubeste

Iubeste caldura soarelui, intr-o zi in care sufletul tanjea dupa o mangaiere. Saluta razele fine si accepta seducatorul joc al abandonarii. Iubeste verdele naturii, in acel moment  in care te simti obosit de prea mult zgomot. Accepta florile si copacii ca fiind fiintele ce te pot conecta cu sursa ta primara de energie. Iubeste o gaza intoarsa pe spate, pe care tu intr-un gest de marinimie ai salvat-o, fiindca ti-ai seama ca agonia sa este si a ta. Urmareste-i dansul miscarilor ca un gest de recunostinta al acesteia. Iubeste zambetul oamenilor, atunci cand sufletul tau le-a fost oglinda. Cauta mereu acel drum care sa-ti reflecte maretia fiintei in modestia gesturilor cu care iti surprinzi semenii. Iubeste o pasare oarba, salvata in ultimul moment din ghearele mortii. Aseaz-o pe acea creanga de unde tu sa ii poti imprumuta ochii pentru ca ea sa zboare. Vei intelege ca a fost un mesager. Iubeste luminile discrete ale stelelor. Accepta ceea ce un copil stie deja:  stelel...