Treceți la conținutul principal

Nu mai fugi de tine

Iar ai sfarsit in aceeasi schema lipsita de originalitate. Mai tii minte cand mi-ai promis ca vei rupe lantul de fapte care nu te mai caracterizeaza? Eram atat de mandra de tine. Imi si inchipuiam momentul in care tu avei sa lucrezi cu tine insuti intr-o perfecta armonie. In care aveai sa te lepezi pentru totdeauna de haina aceea groasa a situatiilor in care erai nevoit sa porti masti pentru a nu te rani mai tare.

Nu mai fugi de tine. Opreste-te, nu pentru a te odihni, ci pentru a realiza ca ceea ce tu crezi ca este o evadare din probleme nu reprezinta decaf un joc al imaginatiei tale. O farsa a destinului, pe care tu ai incurajat-o mereu, in speranta ca aceasta iti va fi unica realitate. Lasa-ma sa stau langa tine, insa nu imi cere sa te imbratisez. Nu vreau sa declansez acel plans sfasietor care de fiecare data m-a facut sa-ti dau o sansa si inca o sansa... Nu mai pot sa fiu doar acea unealta cu care tu sapi in sufletul tau,  in cautarea indentitatii. Vreau sa fiu doar eu, omul sau vocea care ti-a soptit fara a te ameninta, ca viata ta se afla la o raspantie periculoasa de drumuri. Ce alegi: mana intinsa a celor care nu isi doresc sa piarda o persoana asemanatoare lor sau un  tovaras de drum cu care sa poti sa imparti sinceritatea clipelor vietii?

Te-ai oprit exact in momentul in care eram gata sa renunt sa mai alerg dupa tine... Ratiunea ma ispitea cu gandurile sale plate si totusi salvatoare. Fiinta mea era pe punctul de a se dezintegra cand tu ai ales sa faci un popas... Iata-ma, sunt langa tine acum. Vezi bolovanul acela urias? Priveste-i umbra. Mai devreme aceasta era abia imperceptibila, iar acum uriasa piatra pare si mai impunatoare, fiindca am ales sa stau langa tine, imprumutandu-i umbra mea. Nu te teme de cuvintele mele. Mi-am propus doar sa iti explic ca viata nu este doar a noastra ci si a celor care ne striga pentru a le lumina calea...

Si acum, fiindca in sfarsit ai reusit sa te odihnesti, permite-mi sa iti spun ca stiu totul despre tine.  Chiar si lucrurile ascunse de ochii curiosilor, chiar si adevarul din spatele minciunilor tale mai putin inspirate, chiar si ceea ce tu inca nu intuiesti desprepotentialul fiintei tale . Nu te teme. Nu am sa-ti fac rau, reprosandu-ti o conduita inadecvata vietii tale.  Nu am niciun drept, cu toate ca am fost trimisa sa te spriin in lumea ta. Vreau doar ca tu sa intelegi ca toate acele fapte si amintiri care iti impovarau sufletul refuzandu-ti frumusetea plina de speranta a prezentului, nu sunt atat de grave, incat sa te impiedice sa traiesti si sa respiri aerul iubirii.

Alege sa nu iti mai numeri minutele vietii. Renunta la orarul incarcat al obligatiilor. Fii tu insuti, chiar daca lumea incearca sa te convinga ca pasiunea este doar un semn de slabiciune. Cei care te retin in panzele dorintelor lor sunt doar frustrati de imposibilitatea fiintei lor de vedea dincolo de frici. Tu poti mai mult, fiindca ai forta sa iti rupi zabrelele propriei inchisori si sa stralucesti la inceput doar pentru tine si mai apoi, pentru universul care va conspira la desavarsirea ta.

Si acum ridica-te si continua-ti alergarea prin clipele vietii, fara sa fugi de tine. Drumul tau  nu se sfarseste nicidecum aici. Inima ta va mai pulsa in continuare, fascinata de maretia actiunilor tale. Ochii tai inca nu si-au dovedit nobila utilitate de a cartografia destinele oamenilor pe care ii vei iubi. Iar pasii tai inca nu te-au purtat catre cel care vei fii tu.