Treceți la conținutul principal

Metafizica sufletului

1.
M-am regasit in fiecare om. Oare cum de nu mi-am dat seama ca nu exista fiinte imperfecte, atat timp cat le consideram propria noastra oglinda? Am realizat cat de oportune sunt prin originalitatea lor, toate momentele de cumpana din viata unui om. Am inteles ca nelinistea chipului uman are o frumusete misterioasa si am devenit mult mai concilianta cu persoanele a caror grosolanie comportamentala nu reusea sa le stirbeasca uriasul potential de indreptare spirituala. Am constientizat propriile imperfectiuni pe care le-am transformat apoi in sanse de a deveni mai buna cu mine insami si mai capabila sa-i ajut pe ceilalti sa se regaseasca intr-o lumina lipsita de culpabilizare si regrete. Am fost eu, au fost ei, am fost noi. Oameni minunat de frumosi pentru care Dumnezeu intotdeaua va avea o altfel de statistica.

2.
Ai zambit si am simtit cum inima mea prinde viata. Ai deschis palma pentru a surprinde dansul vantului si am perceput delicata ta imbratisare. Privirea ta s-a lasat atrasa de magnetismul cerului si astfel, prin ochii tai, am putut pentru prima oara sa zbor. Cuvintele tale au devenit hrana sufletului meu si astfel am ajuns sa cred in potentialul numit TU. Existenta ta  a devenit a mea, iar eu ma inalt acum spre Tine.

3.
In intunericul orgoliului tau, accepta si acele mici luminite. Sunt ale unor raze fine de iubire. Si ca sa-ti fie mai usoara aceasta tranzitie, afla ca am acceptat un compromis. Considera ca nu vin de la mine si astfel orgoliul tau va ramane neatins pana ce tu vei considera ca trebuie sa il lasi sa se mistuie in miracolul daruirii de sine. Permite intunericului sa se stinga usor in lumina unei noi zile, chiar daca  bezna mintii ti-a fost utila sa visezi la mariri desarte. Abandoneaza-ti mantia neagra a sufletului si lasa-l sa straluceasca si sa creasca in caldura devenirii tale. Tu poti mai mult decat sa visezi. Transforma-ti asadar iluziile in viziuni.

4.
Cuvintele nerostite sunt si cele mai puternice. Ele stau la panda pentru a ne surprinde emotiile aplatizate de realitatea superficiala a vietii. Sunt limbajul sufletului, in incercare permanenta de a ne ghida pe adevaratul drum al descoperirii de sine. Sunt o melodie ce se aude discret, imbratisandu-ne cu tonalitatea blanda a sa. Si poate ca va veni o vreme cand vom spune nu cuvintelor rostite, aceptandu-le pe cele nerostite. Va fi un moment al adevarului si al echilibrarii sortii, intr-o ultima incercare a ne gasi menirea in aceasta lume. Vom tresari atunci la cel mai fin zgomot al constiintei si vom aprecia mai mult frumusetea si misterul tacerii unei conversatii. Vom invata sa fim noi, cei care am fost atunci cand ne-am nascut si cand nu aveam capacitatea sa exprimam in cuvinte frumusetea ce ne incojura, insa mainile noastre se incrancenau in gesturi admirative de recunostinta. Vom deveni ceea ce am fost mereu - suflete nascute sa daruiasca si sa iubeasca.

5.
Pasii care nu lasa urme sunt dorintele, sperantele si idealurile noastre. Uneori sunt atat de usori, incat acestea simt binecuvantarea acelei calatorii pana la cer. Speram atunci ca o minune se va intampla. Imploram, cautam cu privirea stelele. Cand destinul se implineste, ne impotrivim sa credem ca pasii ne-au fost atat de usori, insa noi i-am ingreunat inutil, prin desele noastre opriri pe drumul unei nesanse inchipuite. Pasi sunt ingerii nostri pazitori. Ar dori sa strige pentru ca noi sa ii auzim in noaptea, atunci cand ne simtim abandonati, insa nu au nicio sansa, daca ne tot luptam cu umbrele himerelor. Vedem lumina si ne prefacem ca este fireasca. Acceptam intunericul, fiindca ne este mai usor sa inchidem ochii. Si astfel nu vom observa ca de fapt acea lumina poate fi descompusa in culorile calde ale iubirii. Acceptam asadar, compromisul lasitatii, fiindca ne este mai usor sa ne privim. Si totusi pasii nu lasa urme, dar ei ne poarta catre propria destinatie. Sunt ca niste prieteni buni, dar scopul lor este altul. Sa ne ajute sa descoperim tainele vietii, fiindca ei inca mai spera sa se odihneasca la umbra copacului inimii noastre. Vor sa fie acdeptati de sufletului si condusi catre destin.

6.
Daca ati zambit, fie si pentru o clipa, multumiti. Daca ati primit un zambet, incarcati-va cu energia acestuia si raspanditi-o insutit celor din jur. Reciprocitatea gestului va fi cel mai frumos dar, pe care providenta il va primi de la noi oamenii - comori vii ale unui spirit etern. Daca ati fost tristi, nu va pierdeti in neantul apasator al deziluziei. Straduiti-va sa intelegeti ca uneori, chiar daca nu putem sa deslusim mesajul destinului, experientele diverse care ne inunda protector existenta sunt doar solii cu chip de inger ai maturizarii noastre spirituale.Viata nu este o forma de relief a sufletului, cu suisuri si  coborasuri. Nu este un imens cerc care la un moment dat se inchide, limitat fiind de trecerea implacabila a timpului. Calatoria sa prin trupurile noastre este nesfarsita, fiindca fiecare zi isi are intelepciunea sa.

7.
Greselile fac parte din natura ta si a mea, dar si a intregului Univers. In limbaj filozofic, acestea sunt adevarate lectii de viata. Acestea sunt luminile discrete de pe drumul vietii noastre, care ne pot ajuta sa ne privim mai cu atentie esenta noastra interioara. Omul nu este o masinarie, chiar daca la un moment dat, prin actiunile sale repetitive, pare doar o rotita. Energia sa este atat de unica si de speciala, incat fiinta sa vibreaza dincolo de ceea ce este negativ in existenta sa. Iar greselile sunt doar niste lectii asumate in vieti anterioare, pentru ca in cea prezenta, noi sa evoluam si sa ne invatam mai bine adevarata stiinta a destinului.

8.
Nu te pierde in cautari inutile, in aventuri fara sfarsit. Poate vei reusi sa obtii acea euforie creata de adrenalina propriului corp, poate te vei simti pe valul trend-ului ascendent al unor senzatii la moda. Nu uita insa ca lumea nu poate avea un numitor comun la nesfarsit, fiindca pasiunile si provocarile vietii nu pot rezona daca sunt abandonate in monotonia unor tendinte superficiale. E vremea sa te privesti cu sinceritate si sa renunti la tot ceea ce ti se pare ca te impovareaza cu greutatea obligatiilor si rutinei. Nimeni nu iti va spune insa cand va sosi aceasta clipa. Ve stii insa, caci vocea intuitiei tale va razbate in final zgomotul nimicului vietii tale. Nu te teme sa renunti. Te vei regasi in propria splendoare a unei fiinte pregatita sa inteleaga ca a fii diferit este de fapt un semn ca sufletul tau a evoluat la stadiul regasirii sale. Ceilalti te vor considera un om schimbat, insa curand, te vor respecta si iti vor multumi pentru faptul ca i-ai ajutat sa-si redescopere demnitatea.

9.
Drumul catre suflet nu este usor de strabatut, iar daca nu suntem pregatiti sa il parcurgem,  nici nu ii vom sesiza existenta. Sa ne inchipuim ca interiorul nostru exista doua fiinte: una ne invita sa cunoastem frumusetea si stralucirea lumii, iar cealalta ne invata sa ne amintim despre o lume al carui mister ne apartine. Careia dintre acestea i-am da ascultare? Atunci cand ne pierdem in detaliile nesigurantei, o voce launtrica ne sopteste cu iubire: "Omule, esti tu, una si aceeasi persoana, nu iti abandona calea devenirii tale."

10.
Daca vrei sa afli ceea cine esti, alearga. Opreste-te cand simti ca toate regretele s-au topit in efortul tau si nu ai nevoie decat sa respiri. Aerul te va ajuta sa te intelegi mai bine. Daca vrei sa afli ceea ce esti, sterge cu un burete imaginar ceea ce crezi ca ai fost. Din spatiul ce s-a creat, ajuta un suflet sa renasca, in transformarea sa. Daca vrei sa afli ceea ce esti, inceteaza sa iti mai pui intrebari si lasa-i pe ceilalti sa descopere cine ai putea sa fii, pentru acestia. In felul acesta si tu vei vedea cine sunt ei, pentru tine. Niciodata nu vei afla ceea ce esti, fiindca viata nu poate fi capturata de destin, iar sufletul este liber sa-si caute un nou trup pe care sa il invete apoi, sa inceteze sa-si mai puna intrebari, caci raspunsurile vin singure.

11.
Nu este suficient doar sa observi cerul. Daca privirea nu iti este sincera, probabil ca vei surprinde doar un joc al norilor sau liniile ferme trasate de avioane. Deschide-ti asadar, sufletul si cauta in el amintirea inceputului original al fiintei tale, apoi arunca acea stralucire a propriei revelatii cat de sus poti. Ce simti? Din acea clipa a constientizarii rolului  in marea conexiune cu viata, cerul nu a mai reprezentat o inaltime ce ar trebui cucerita, fiindca stiu deja ca acesta face parte din mine, completandu-mi fiinta si ajutandu-ma sa ma inalt la adevaratele dimensiuni de care omenirea poate fi capabila. Cand copacii matura tacut cerul, o fac doar ca sa ne ajute sa ne descoperim sansa unica pe care o avem de a ne rezona perfect in lumina noua, pura si inalta.

12.
Inceteaza sa te mai ascunzi de tine. Ce ar fi sa te regasesti, chiar daca te credeai pierdut? Oare crezi ca sufletul tau nu mai are aripi ca sa zboare din prapastia ce o tot adancesti? Nu exista final, ci doar un nou inceput. Nu exista slabiciune, ci doar un moment refacere. Nu exista tristete, ci doar o stare obligatorie pentru a constientiza ca singur trebuie sa-ti gasesti fericirea. Nu exista vinovati, ci doar persoane care te-au ajutat sa te redescoperi in lumina propriilor angoase. Lasa asadar, acea soapta launtrica sa te strige si permite sufletului tau sa-si continue calatoria. Universul este infinit, insa stelele nu se ratacesc. Acum ai inteles? Nu te poti pierde, fara sa te regasesti.


13.
Nu Universul ne aranjeaza viata, ci noi ne croim drum printre misterele acestuia, erijandu-ne uneori in judecatori si minimalizand menirea noastra de a observa tainele Universului si de a le impartasi cu recunostinta celor care au nevoie sa fie indrumati. Nu exista balanta care sa nu poata fi echilibrata, asa cum nu exista nici soarta potrivnica. Sa incepem asadar sa privim lucrurile cu acea detasare a observatorului si cu maturitatea gandului ca fiecare actiune are propriul corespondent in Univers.

14. Definitii spirituale:

IUBIRE - o las sa patrunda in sufletul meu si sa-mi aprinda focul inimii; apoi ma asez pe  piatra aflata langa flacara si privesc cu recunostinta si umilinta spectacolul micilor lumini ce se desprind, incet, dar sigur, pe cerul vietii.

AICI SI ACUM - este unica mea destinatie, caci "acolo" nu poate fi decat o gaura neagra a Universului; si cum sa ma avant spre necunoscut, cand eu nu am cinstit cum se cuvine locul in care ma aflu? Oare voi mai avea vreodata ocazia sa ma intorc pe unde am mai trecut sau trebuie sa-mi insusesc lectia prezentului, pentru ca o clipa este doar o piesa din puzzle-ul ce viata ni-l reveleaza cu caldura si intelepciune?

DARUIRE - nu exista notiunea de "suficient"; niciodata nu trebuie sa ne simitim indestulati pentru ca astfel s-ar naste si indoiala ca ne aflam la un capat de drum, ca am ajuns la destinatie; suntem de fapt, un vehicul cu resurse inepuizabile, a carui energie este vesnic alimentata de tot ce ne inconjoara; menirea noastra este insa, sa transformam energia primita in fapte de compasiune si clipe de caldura pentru cei napastuiti.

SINCRONICITATE - Albert Einstein afirma ca "sincronicitatea este modul in care Dumnezeu ne arata ca este anonim"; existenta  mea si a ta nu sunt intamplatoare; facem parte din planul creatiei divine, iar menirea noastra este sa ne gasim Legenda Personala si sa ne asumam autenticitatea rolului de fauritori de armonie. Sa aprindem asadar, o lumina in sufletele noastre si sa-i ajutam pe ceilalti sa-si gaseasca drumul.

LUMINA - este ca un lichid translucid ce se strecoara prin ungherul sufletului, il incalzeste, il hraneste, ii aprinde speranta si arata jocul nobil al vietii, in toata splendoarea sa.

ENERGIE - este numitorul comun a tot ce ne in inconjoara, caci Universul este format din infinite multimi de atomi,  a caror miscare  impredictibila, serveste unui singur scop: sa contribuie la maretiei si unicitatea Universului.

POZITIV - inseamna plus, iar semnul plus cum este simbolizat de fapt? "+" reprezinta o cruce, iar crucea este impletirea armonioasa intre divin (axa verticala) si lumesc (axa orizontala). Si iata cum stiintele matematicii conspira in taina, la cautarea permanenta a omului, de a-si depasi conditia sa lumeasca (semnul " -", negativ) si de a se racorda la Divin.

ARMONIE - este rezultatul dorit al actiunilor noastre si darul permanent pe care natura ni-l pune la dispozitie prin perfectiunea formelor sale; este acea stare spre care tindem, atunci cand am incetat sa mai ne judecam in termeni antagonici.

NATURA - este scena pusa la dispozitie de Dumnezeu, pentru ca spectacolul vietii noastre sa nu fie doar o reprezentatie stearsa, ci sansa de a ne constientiza maretia si unicitatea.

ANCESTRAL - este principala noastra sursa la care ne conectam, in acele clipe in care uitam cat de simpla este scindarea noastra, in doar doua categorii: agricultori (semanam semintele vietii pe care le udam apoi, cu dragostea si intelepciunea inimii) si vanatori (tintim cu sageata catre stele, caci privirea sufletului  este vesnic racordata la perfectiunea divina).

NECONDITIONAT - cautam o limita a cerului, insa nu gasim; de fiecare data, privirea se pierde in niste nori laptosi sau intr-un palc de stele...este ca si cum am dori sa cuprindem Universul intr-o veriga stransa... Si nu reusim, fiindca nu  suntem indreptatiti sa-l limitam, sa-i punem conditii. Acesta ESTE, fara a ne cere ceva in schimb, fara a ne judeca, iubindu-ne pentru ceea ce SUNTEM.

INOCENTA - auzim rasul unui copil,  dar si plansul sau; am crede poate, ca micutele fiinte sunt mai versatile, uitand sa privim mai atent transformarea acestora; copiii pot insa sa rada sau sa planga aproape instantaneu, fiindca accepta cu toata deschiderea, fara a se intreba, ca viata este un amalgam de senzatii unice.

CREDINTA - speram, ne rugam, imploram; credem intr-o finalitate pozitiva a lucrurilor; intuim ca la capatul eforturilor noastre se afla revelatia reusitei si emotia regasirii  cu ceea ce sufletul creaza, in dorinta sa de perfectiune: clipa divina.

DESAVARSIRE - exista in natura, o floare a carei frumusete sa fie pusa la indoiala, al carui numar de petale sa nu respecte principiul perfectiunii? Exista un rau care sa nu curga sau o mare fara valuri? Sau un munte fara varf? Sau o padure fara copaci? Aceasta este modul lui Dumnezeu de a ne demonstra in orice clipa, prin intrebari atat de simple, faptul ca natura este cel mai bun model pe care trebuie sa il urmam pentru a atinge armonia trupului, mintii si spiritului.

FERICIRE - daruim o parte din suflet si primim de fapt, o parte din rai, caci ne surprindem, uitandu-ne in oglinda sinceritatii, avand doua sclipiri noi in ochii nostri; si ecoul acestor discrete luminite il propagam apoi, in jocul daruirii si compasiunii.


15.

Aproape de curcubeu am zarit in visul repetitiv al fiintei mele, un oras aflat la poalele unui urias munte verde. Casele sunt insiruite divin, strazile sunt pietruite de mesteri necunoscuti de catre vanatorii de averi iar apa izvoraste calm, croindu-si drum printre destinele incurcate ale omenirii. Soarele binecuvanteaza acea asezare si chiar daca totul pare rupt de realitatea progresului lacom, locuitorii sunt atat de fericiti incat au uitat clipa mortii, propunandu-si sa traiasca mereu acelasi miracol.

Aproape de curcubeu am vazut iertarea tuturor clipelor lipsite de stralucirea eternitatii. Am inteles atunci ca un pacat nu poate fi iertat, fiindca ceilalti nu sunt in masura sa ne judece actiunile, ci noi trebuie sa avem acest dialog chiar inainte ca intentia sa devina fapta. Uitarea tuturor momentelor neplacute ale vietii este decizia noastra, adoptata cu responsabilitatea celor care ne dorim sa fim mai buni.

Aproape de curcubeu Te-am intalnit. Nu am dreptul sa Te descriu, fiindca nu poti fii fotografiat de ochii unui om. As vrea insa sa-Ti multumesc pentru acel sentiment unic de apartenenta si pentru acest mesaj. Viata insasi este acel curcubeu pe traiectoria caruia putem zbura, atunci cand suntem pregatiti sa ne descoperim puterea nelimitate de a ne darui si de servi celorlalti.

Aproape de curcubeu sunt Eu iar aripile sufletului meu vibreaza discret, cu recunostinta unei clipe de regasire.

16.
Sapa adanc in tine, acolo vei gasi toate raspunsurile. Daca te vei opri din cautare, inseamna ca fiinta ta s-a resemnat cu pierderea sansei de a deveni eterna.

17.
Daca vrei sa schimbi pe cineva, incepe prin a te schimba pe tine. Universul iti va multumi, daruindu-ti intelepciunea transformarii.

18.
Priveste-te ca pe un strain. Esti acea persoana cu care te completezi perfect?

19.
Nu conteaza cat de sus este cerul ci cat de departe vrei sa ajungi cu privirea.

20.
Continua sa fii tu insuti. Nu iti anula fiinta in valtoarea lumii. Lumina ta nu poate fi o stea cazatoare.